În 24 ianuarie, Căminul Cultural din Unguraș a găzduit un eveniment deosebit. Lume multă și faină s-a adunat la „șezătoare în chișlegi cu joc”. A fost a IX-a ediție a evenimentului, iar participanții au îmbrăcat, ca de obicei, straiele tradiționale.
A fost voie bună, socializare, meșteșuguri străvechi, bucate tradiționale. Și decorul a fost unul tradițional și autentic, o atmosferă ca la șezătorile de odinioară.
„Ce facem acum cu timpul nostru liber? Cum îl petrecem? Cum socializăm? Cum ne cunoaștem mai bine? Mai știm să râdem și să ne distrăm atât de simplu și frumos, în viața reală, precum făceau părinții și bunicii noștri? Avem datoria morală de a duce mai departe obiceiurile și meșteșugurile noastre românești!
În acest sens sub egida TRADIȚIE ȘI IDENTITATE la UNGURAȘ, am organizat în 24 ianuarie, la Căminul Cultural, în cadrul celui de-al IX-lea eveniment, ȘEZĂTOARE ÎN CHIȘLEGI CU JOC. Un eveniment reușit, ca cele precedente, cu participarea iubitorilor de tradiție, atât din sat, cât și din împrejurimi.
În vremea de azi, o șezătoare este aproape sinonimă cu „mișcare culturală de rezistență”. Iata cu ce arme se luptă împotriva kitschului și uniformizării global.
Asară ne-am adunat și amu’ dăm de veste-n sat
Că facem o șezătoare în chisleji și cu joc mare
Vă chemăm pe fiecare, în straie de sărbătoare.
La cămin ne adunăm, voia bună ne-o facem.
Doamnele și fetele sunt rugate bietele,
Să-și adune din dulapuri, țoluri, caiere și șterguri
Pânzături și alte lucruri
Să le puie în coșerci, să ieie și niște cergi.
Împreună, le aduceți, locu’ sezători-l faceți
Nealcoș, ticăzât, curat, cum altu’ n-ai mai aflat
Apoi îți toarce ori urzi, iți bârfi ori povesti?
Apoi iți urzi ori toarce, lumea pe dos îți întoarce?
Noi, bărbați, vom ajuta, numa’ de voia ni-ți fa’
C-un pahar ni-ți închina
De horincă, nu arămnită. Verde, bună-i și-ndulcită.
N-om be’ să ne imbătăm, numa cât să cuștulim
Ompticuț să ne-ncălzim, țiganii să-i auzim
Ei ne-or zâce și-or cânta, apoi la joc vom lua
Cu toții ne-om bucura, până dimineaț-om sta.
Unde joacă ungurășenii, pot veni și lăturenii.
Împreună ne cinstim, jucăm și ne ominim.
Cu oiaga-om închina, voia la toți ne-om fa’
Cu oiaga ori paharu’, doară nu om da cu paru’.
La sfârșit de șezătoare,vom face o horă mare, că e zi de sărbătoare.
Versuri – Nicolae Farcas.
Multumim tuturor participanților!
„Un popor fără tradiții este un popor fără viitor” – Alberto Lleras Camargo”, transmite doamna preoteasă Bianca Boglut.
Felicitări tuturor și la cât mai multe ediții!
L.C.H.
