„De ce s-o bătut norii azi-noapte?” Copilaşul blond, cu ochii albaştri în braţele mâne-sa. Florica, tânără, pogană nevastă, măritată la şaisprezece ani. Merge cu copilul pe Vârf, la mamă-sa. Ea îi de noră pe Rogoază. „Cum s-o bătut Ionuţ, cum?” „N-ai auzât mneata cum răgeau ca bivolii cei hâzi şi scoteau scântei pă ochi?” „Ţucă-te … Continuă lectura „O lume pustie”, proză scurtă de Alexa Gavril Bâle