Share
Despre experți și expertize evaluatorii în procesul penal

Despre experți și expertize evaluatorii în procesul penal

Miercuri, 26 iunie, de la ora 19:30, va avea loc dezbaterea  cu tema ”Efectuarea și valorificarea expertizei evaluatorii în procesul penal”, ce poate fi urmărită gratuit on-line pe www.juridice.ro

La dezbaterea moderată de  judecător  drd. Cătălin Magdalena ( Președinte Secția Penală a Tribunalului București) sunt invitați:

  • Ec. dr. Adrian Vascu (Senior Partner Veridio)
  • Av. Augustin Zăbrăuțanu (Managing Partner Zăbrăuțanu Popescu & Asociații – vezi foto)
  • Av. Andreea Coman (Managing Associate Săvbescu & Asociații)

Teme abordate
1. Ce este expertiza (în general), ca probă în procesul penal, și ce reprezintă expertiza evaluatorie?
2. Când poate fi dispusă expertiza evaluatorie, în ce condiții, care este procedura și cine o efectuează? Cum este desemnat expertul? Există un prag de dificultate a cauzei atunci când se dispune efectuarea unei expertize? Dacă da, care este acesta? Când este cu adevărat nevoie de expert?
3. Cine stabilește obiectivele expertizei? Cum trebuie formulate aceste obiective pentru ca expertul să le înțeleagă și să poată astfel răspunde la ele? Poate expertul să facă observații, să ceară modificarea sau completarea întrebărilor la care trebuie să răspundă?
4. Ce este ANEVAR? Care sunt specializările experților? Ce tipuri de expertize pot fi efectuate (EI – Evaluări de Intreprinderi, de Fond de Comerț și alte Active Necorporale; EPI – Evaluări de Bunuri Imobile. EBM – Evaluări de Bunuri Mobile; EIF – Evaluări de Acțiuni și alte Instrumente Financiare; VE – Verificări de Rapoarte de Evaluare). Se efectuează verificarea rapoartelor de expertiză de către ANEVAR? Cum se face în concret acest lucru?
5. Există o legătură între OG24/2011 care reglementeaza activitatea de evaluare și profesia de evaluator și OG 2/2000 care reglementează activitatea de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară?
6. Cum se desfășoară în esență expertiza evaluatorie? Care sunt reperele profesionale avute în vedere de către expert?
7. Cum se realizează interacțiunea dintre expertul desemnat și experții recomandați de părți/procuror și între avocați și experți?
8. În ce condiții poate refuza expertul desemnat efectuarea expertizei? Poate instanța/părțile să pună la îndoială credibilitatea expertului? În ce condiții? Ce ce întâmplă cu raportul de expertiză întocmit de către un expert asupra căruia planează suspiciunea de lipsă de credibilitate?
9. Expertul poate fi recuzat? Dar specialistul care efectuază o constatare?
10. Diferențe de abordare legislativă între expert și specialist. Când poate fi dispusă constatarea? Cum este necesar să analizăm îndeplinirea condițiilor prev. de art. 172 alin. 9 Cpp (pericol dispariție, urgență etc.) și care sunt criteriile la care trebuie să ne raportăm?
11. Care sunt limitele în care expertul poate formula concluziile sale în raportul de expertiză? Poate raportul de expertiză să cuprindă judecăți cu privire la valorificarea expertizei pe care doar instanța ar trebuie să le emită? Se întâmplă în practică acest lucru? Cum s-a ajuns aici? Poate sau trebuie ca instanța să cenzureze acest tip de concluzii?
12. Care este valoarea probatorie a expertizei? Care este raportul dintre expertiza judiciară dispusă de instanță din perspectiva forței probante și expertiza extrajudiciară?
13. Ascultăm expertul în calitate de martor? Este uzitată administrarea acestei probe testimoniale? Poate cu adevărat expertul audiat să aducă lămuriri suplimentare cauzei? Ce se întâmplă dacă depoziția sa contrazice concluziile/parte din concluziile raportului de expertiză?
14. Ascultarea unor experți/specialiști pe probleme de drept vs. expertiza judiciară? Ficțiune, necesitate sau evoluție firească a sistemului de drept continental?

Pentru întrebări/subteme  puteți  scrie aici. Mai multe amănunte aflați  aici.


Acum poți urmări știrile DirectMM și pe Google News.


Lasă un comentariu