Share
Excelenţă în cultură: A fost lansată Integrala „Nicolae Steinhardt”

Excelenţă în cultură: A fost lansată Integrala „Nicolae Steinhardt”

Excelenţă în cultură. Zilele trecute a fost lansată Integrala „Nicolae Steinhardt”.

Mai exact, în cadrul Zilelor „Nicolae Steinhardt”, ediţia a XXIII-a, organizate de Fundaţia „Nicolae Steinhardt”, Mănăstirile Rohia şi Rohiiţa, cu spijinul Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Iustin, timp de două zile, 28 şi 29 iulie, la cele două mănăstiri şi la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare, cu ocazia sărbătoririi marelui eseist şi om de o mare cultură, la împlinirea a 110 ani de la naştere (n. 29 iulie 1912) şi 33 de ani de la trecerea la Domnul (d. 29 martie 1989), a fost organizat un eveniment cultural rar întâlnit într-un judeţ: lansarea Integralei „Nicolae Steinhardt”.

Aceasta cuprinde 22 de volume, tipărite în condiţii excelente de Editura Polirom din Iaşi, director Silviu Lupescu, adică cam tot ce s-a putut afla până la ora actuală din opera antumă şi postumă, tipărită sau scrisă, de marele eseist ce avea o cultură enciclopedică.

Evenimentul este cu atât mai important, inedit prin excelenţă, cu cât această remarcabilă realizarea culturală s-a făcut nu într-o citadelă de cultură naţională, cu excepţia Iaşului, unde îşi are sediul editura implicată, ci zămislindu-se sub Acoperământul Maicii Domnului într-un aşezământ monahal din Ţara Lăpuşului, Mănăstirea Rohia din „Muntele cel Sfânt”, un aşezământ monahal plin de smerenie şi Duh Sfânt.

Aici a vrut Dumnezeu să poposească marele cărturar N. Steinhardt, exemplu de smerenie, duhovnicie şi cultură, aici a vrut Dumnezeu să îşi aibă loc ieşirea în lume a operei sale, cu sprijinul Fundaţiei care îi poartă numele şi îşi are aici sediul, fiind prima operă completă de autor tipărită în România post decembristă, dacă nu din istoria sa culturală, – pentru că un colectiv de oameni de ştiinţă, alcătuit din cadre universitare de mare competenţă: Conf. Univ. Dr. George Ardeleanu de la Universitatea din Bucureşti, Conf. Univ. Dr. Florian Roatiş, de la Centrul Universitar Nord din Baia Mare, Pr. Prof. Univ. Dr. Ştefan Iloaie de la Facultatea de Teologie din Cluj-Napoca, oameni de mare competenţă culturală şi acribie, prieteni sau ucenici ai marelui cărturar şi monah, ca regretatul Virgil Bulat din Cluj-Napoca, a cărui soţie vine constant la manifestările culturale dedicate marelui eseist, Pr. Ioan Pintea, directorul Bibliotecii Judeţene „George Coşbuc” din Bistriţa, Nicolae Băciuţ, din Tg. Mureş, director al Directiei Judeţene pentru Cultură Mureş, Prof. Dr. Irina Ciubotaru, din Suceava, Prof. Dr. Adrian Mureşan, Dr. Călin Emilian Cira din Cluj-Napoca, şi alţii pe lângă ei -, şi-a făcut datoria din plin ca să apară opera integrală.

Aşadar, zi de bilanţ mare, prima Integrală din literatura română, la margine de ţară, un cuvânt de laudă pentru toţi cei implicaţi, care au repurtat acest mare succes cu forţe proprii, şi care a fost completat de alte evenimente, cum este tabăra de pictură de icoane, aflată la a XXIV-a ediţie, pornită la ideea profesorului Ioan Săcăleanu, cu iconari din Cluj-Napoca şi din toată Transilvania, care s-a finalizat în fiecare an cu o expoziţie de icoane pictate în această tabără, ultima expoziţie având loc în, 29 iulie, la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” Baia Mare.

Apoi, în fiecare an, câte o masă rotundă cu participarea celor care i-au fost prieteni marelui cărturar, adunaţi la ceas de seară, doar la ceas de seară, care semnifică trecerea şi regretul plecării, deodată, în tainica tăcere a nopţii, care au făcut, de-a lungul anilor, portretul mai puţin cunoscut al cărturarului, luminat şi veşnic călător şi unul din cei mai mari epistolari din epoca sa. Cine a fost la aceste întâlniri nu poate să uite lucrurile deosebit de importante mărturisite aici. Care nu au nicio tangenţă cu publicarea Integralei, dar l-au descoperit pe Steinhardt altfel de cum era imaginat. Au rămas deja amintire şi aceste relatări, ultima având loc aseară, 28 iulie 2022, vorbindu-se din perspectiva operei sale publicate deja în Integrală.

Încă de la sfârşitul anilor ’90, Mănăstirea Rohiţa a fost gazda unor întâlniri la ceas de seară şi de evocare a lui N. Steinhardt, când un grup de intelectuali băimăreni a demarat acest proiect, la iniţiativa profesorului Ioan Săcăleanu, a spus Conf. Univ. Dr. Florian Roatiş, vicepreşedinte al Fundaţiei, moderatorul evenimentului.

Fenomenul a luat amploare în timp, organizarea a fost tot mai bună, participarea a fost tot mai largă, încât de la un foc de tabără, iniţial, şi discuţii libere sub cerul liber, s-a ajuns la simpozioanele consistente, ample, cu tematici bine alese, cu multe lucruri de ţinut minte.

Cel de joi seara, 28 iulie, poartă numele din titlu şi au vorbit pe marginea temei Arhim. Dr. Macarie Motogna, preşedintele executiv al Fundaţiei, „N. Steinhardt”, Conf. Univ. Dr. Florian Roatiş, din grupul de primi participanţi, alături de Arim. Vasile Filip, stareţul Mănăstirii Rohiţa, Clara şi Ioan Săcăleanu, care a evocat şi primele scrieri despre N. Steinhardt, „Caietele de la Rohia”, Silviu Lupescu, directorul Editurii Polirom, Iaşi, care a amintit că în jur de 30 de colaboratori au lucrat la aparţia Integralei, Prof. Ioan Săcăleanu, care a înfiinţat Fundaţia „N.Steinhardt” în 1993, la care a luat parte şi Alexandru Paleologul, prieten bun cu N. Steinhardt, Pr. Ioan Pintea, scriitor şi eseist de mare marcă, Nicolae Băciuţ, care l-a avut pe Părintele Nicolae Delarohia model cultural, Dr. Teodor Ardeleanu, Prof. Dr. Irina Ciubotaru, a pledat ca N. Steinhardt să apară în manualele şcolare, Prof. Dr. Adrian Mureşean, care a vorbit despre N. Steinhardt în postcomunism şi despre existenţa unei „Şcoli Steinhardt”, Dr. Călin Emilian Cira.

Au participat la această ediţie a simpozionului 50 de persoane, din care 12 persoane au vorbit.

Parastas de pomenire
Manifestările din 29 iulie 2022, când s-au împlinit 110 ani de la naşterea marelui om de cultură, scriitor şi eseit N. Steinhardt, au fost patronate de Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, preşedinte de onoare al Fundaţiei „N. Steinhardt”. Ziua a început, în Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” Baia Mare, cu oficierea unei slujbe de pomenire de Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin şi grupul de preoţi participanţi, la care au luat parte toţi cei prezenţi şi implicaţi în aceste manifestări, prieteni, cunoscuţi şi admiratori ai operei marelui sărbătorit. După oficierea parastasului, au urmat festivităţile de lansare a Integralei N. Steinhardt, care au avut loc în sala „Sfântul Iosif Mărturisitorul” situată în una din absidele sfântului locaş de închinare.

Lansarea „Integralei N. Steinhardt”
O scrută prezentare a ce a însemnat Părintele Nicolae Delarohia pentru cultura română a făcut Preacuviosul Părinte Arhimandrit Macarie Motogna, moderatorul evenimentului, preşedintele executiv al Fundaţiei „N. Steinhardt”, exarhul mănăstirilor din Episcopie şi stareţul Mănăstirii Rohia, unde a vieţuit Monahul Nicolae Steinhardt şi unde îşi are sediul Fundaţia care îi poartă numele.

Părintele a vorbit depre cele XXIII de ediţii ale „Zilelor N. Steinhardt”, în care s-au dezbătut multe laturi ale operei marelui cărturar, despre alcătuirea colectivului redacţional care s-a ocupat de scoaterea „Integralei N. Steinhardt”, al cărui motor a fost Conf. Univ. Dr. George Ardeleanu din Bucureşti, despre colaborarea cu Editura Polirom, căreia i-a mulţumit pentru aceasta, de ajutor şi înţelegere, despre unicitatea Integralei, despre retragerea Părintelui Nicolae în sihăstria de la Rohia, şi puterea cuvântului pe care l-a răpândit de aici, unde nu s-a retas să tacă, ci să vorbească, despre alegerea, la 30 iulie 2017, ca membru post mortem al Academiei Române şi multe alte lucruri.

A vorbit în continuare Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin, preşedinte de onoare al Fundaţiei „N. Steinhardt”, care l-a cunoscut foarte bine, i-a fost ucenic, apoi i-a devenit stareţ, prieten bun şi protector.

„Este un jubileu şi un moment fericit, pentru că fericirea a fost dimensiunea esenţială a părintelui Nicolae Delarohia. Aşa şi-a intitulat şi opera prestigioasă: „Jurnalul fericirii”. Se împlinesc 110 ani de la naşterea acestui cărturar strălucit al culturii româneşti şi 33 de ani de la trecerea la Domnul. În fiecare an ne-a prilejuit o întâlnire, pentru că oamenii lui Dumnezeu şi sfinţii adună, numai oamenii celui rău şi oamenii păcătoşi dezbină şi Părintele Nicolae se bucură că încă mai sunt prietenii aici pe pământ, pe care i-a avut şi care i-au fost foarte apropiaţi şi pe care i-a iubit, între care mă număr şi eu, care îi pomenesc numele şi îi fac rânduiala creştinească şi se bucură că s-a întâlnit în cer cu Înaltpreasfinţitul Justinian, care l-a ocrotit, cu Părintele Serafim, cu marii şi mulţii pătimitori din temniţele comuniste, pe care noi îi numim, deocamdată, mărturisitorii din temniţele comuniste, şi părintele Nicolae a fost unul dintre ei.

Opera dânsului este inspiraţională pentru intelectuali şi este subiect de meditaţie, de răspuns la frământările tinerilor de ieri, de astăzi şi de mâine. Jurnalul fericirii va converti în următoarele sute de ani sufletele şi oameni la credinţa în Hristos. Acesta este rolul Părintelui Nicolae. Părintele Nicolae a scos Rohia din anonimat şi a făcut-o cunoscută în lume. S-a creat colectivul acesta prestigios, care şi-a făcut lucrarea cu o conştiinţă aproape monahală, ducând la bun sfârşit fiecare lucru pe care şi l-a asumat şi suntem, iată, în ziua de astăzi cu opera integrală publicată. Era de o tinereţe molipsitoare. Suntem fericiţi că l-am avut, că ni l-a dăruit Dumnezeu şi că astăzi îi putem arăta recunoştinţa noastră prin oferirea publicului a operei NicolaeSteinhardt.”

Au vorbit în continuare cei implicaţi în realizarea, de-a lungul anilor, a „Integralei N. Steinhardt”: Silviu Lupescu, directorul Editurii Polirom, Iaşi; Conf. Univ. Dr. Florian Roatiş, vicepreşedinte al Fundaţiei „N. Steinhardt”, care a îngrijit 6 volume în cei 17 ani de muncă la Integrală; Pr. Prof. Univ. Dr. Ştefan Iloaie, vicepreşedinte al Fundaţiei „N. Steinhardt”; Conf. Univ. Dr. George Ardeleanu, vicepreşedinte al Fundaţiei „N. Steinhardt”, care a realizat prima şi cea mai serioasă biografie a lui N. Steinhardt, şi care a prezentat cele 22 volume; Pr. Ioan Pintea, ucenic al Părintelui Nicolae, care a spus că Integrala este un mare dar făcut culturii române, afirmând că se impune recitirea operei lui N. Steinhardt, începând cu corespondenţa; Nicolae Băciuţ, care a vorbit de poezia cancelară.

Au mai vorbit Dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” din Baia Mare; Conf. Univ. Dr. Mircea Farcaş, decanul Facultăţii de Litere din Baia Mare a Centrului Universitar Nord, care consideră cărţile lui N. Steinhardt puncte de plecare spre cercetări viitoare.

Distincţii
În încheiere, Preasfinţitul Părinte Iustin, în calitate de preşedinte de onoare al Fundaţiei „N. Steinhardt”, a acordat distincţii ale Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului celor implicaţi în editarea „Integralei Steinhardt”.

Astfel, au fost distins Silviu Lupescu, director general al Editurii Polirom, cu Ordinul „Justinian Arhiepiscopul”.
Ordinul şi Medalia „Nicolae Steinhardt” pentru clerici a fost acordată: Arhim. Dr. Macarie Motogna, preşedintele executiv al Fundaţiei „N. Steinhardt”; Arhim. Vasile Filip, stareţul Mănăstirii Rohiţa, vicepreşedinte al Fundaţiei „N. Steinhardt”; Pr. Prof. Univ. Dr. Ştefan Iloaie, vicepreşedinte al Fundaţiei „N. Steinhardt”, de la Facultatea de Teologie din Cluj-Napoca; Pr. Ioan Pintea, directorul Bibliotecii „George Coşbuc” din Bistriţa-Năsăud.

Ordinul „Nicolae Steinhardt” pentru mireni a fost acordat: Conf. Univ. Dr. George Ardeleanu, vicepreţedinte al Fundaţiei „N. Steinhardt”, principalul biograf al lui N. Steinhardt; Conf. Univ. Dr. Florian Roatiş, vicepreşedinte al Fundaţiei „N. Steinhardt”, care a îngrijit un mare număr de volume; Nicolae Băciuţ, directorul Direcţiei pentru Cultură Mureş; Prof. Ioan Săcăleanu, primul secretar general al Fundaţiei „N. Steinhardt”; Prof. Dr. Adrian Mureşan; Prof. Dr. Irina Ciubotaru; Dr. Călin Emilian Cira.

A urmat, în încheiere, vizitarea Muzeului Episcopiei din sala „Sfinţii Martiri Brâncoveni” din incinta Catedralei Episcopale „Sfânta Treime”, informează Andrei Fărcaş, redactor la revista „Graiul Bisericii Noastre”.


Acum poți urmări știrile DirectMM și pe Google News.


Lasă un comentariu