Vă îndemnăm să citiți Acatistul Sfântului Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureș, alcătuit de IPS Arhiepiscop Iustinian - 12 ore în urmă
Corul Madrigal a filmat un videoclip la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței din Sighetul Marmației - 13 ore în urmă
Rapsodul popular Onișor Pop, donație de mare valoare pentru Muzeul ”Acasă” – Tăuții Măgherăuș - 13 ore în urmă
Când poți beneficia de servicii medicale fără card de sănătate - 14 ore în urmă
De ce automatele de colectare refuză unele ambalaje, deși sunt conforme - 14 ore în urmă
În Baia Mare va avea loc Târgul de Florii – meșteri și meșteșuguri tradiționale maramureșene - 14 ore în urmă
Un elev de la Seminarul Teologic Baia Mare, locul I și calificare la etapa națională la Concursul de referate și comunicări științifice a elevilor din învățământul liceal la disciplina istorie - 14 ore în urmă
„Priviri” din orașul Baia Mare (XII). Parcul Municipal „Regina Maria” în anii 1900-1940. - 14 ore în urmă
Proiectul „Împreună pentru Educație!” la Școala Gimnazială Specială din Baia Mare - 15 ore în urmă
Premieră la Teatrul Municipal: „Șantierul” se deschide duminică, 28 aprilie - 15 ore în urmă
Aducere aminte: Câșlegile de iarnă, cea mai favorabilă perioadă din an pentru organizarea nunților
Câșlegile reprezintă perioada dintre două posturi. Toate zilele de peste an în care se mănâncă de dulce.
Această perioadă în care ne aflăm acum, respectiv intervalul de timp dintre Postul Crăciunului și Postul Paștelui este cunoscută regional sub denumirea de: „Câșlegile de Iarnă, Dulcele Crăciunului, Cârnilegi” etc.
În lumea satului tradițional, câșlegile de iarnă reprezentau cea mai favorabilă perioadă din an pentru organizarea nunților: nu se lucra la câmp, fetele aveau timp să își rânduiască zestrea, iar recoltele erau proaspăt adunate. „O venit câșlegile, se mărită fetele/ Or veni câșlegi cu flori, și s-or însura feciori” (Mihaela L.)
În perioada câșlegilor erau organizate și șezătorile: „Amu să începeu iară șăzătorile, unde să adunau femeile, fetele, da vineu șî feciorii. Mereu feciorii la fete în șezătoare șî să jucau tăt felu’ de jocuri: luatu’ fusului, bănuțu’, de aieste”, povestește Dochia B., din comuna Lăpuș.
Tot acum se organizau și clăcile: „se faceu clăci de dus gunoi, cu săniile, pă câmp, unde aveu ominii loc de sămănat, unde puneu mălai și picioici. Să mai duceu la cărat de fân, aduceu acasă fânu di pă câmpuri”.
Femeia spune și despre cum se făcea jocul în sat în perioada câșlegilor. „Să făce joc în sat în tătă duminica, mereu femeile, babele șî stăteu pă marjine, să uitau la feciori care cu cine joacă, care cum jocă, cu a cui fată povestește. Altfel ierau vremurile atunci”, își amintește maramureșeanca.
Sursa – Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș